[ Pobierz całość w formacie PDF ]
.Ea este faţă de numere ceea ce punctul este faţă de corpuri.La rîndul lor, numerele sînt realităţi inteligibile, înzestrate, fiecare, cu proprietăţi specifice, prin care se explică natura fiinÅ£elor cărora le sînt principii componente.Astfel, Unul însuÅŸi (monada) nu este nici masculin, nici feminin; imparul însă e masculin, iar parul — feminin.Să notăm, în treacăt, că aÅŸa se explică virtuÅ£ile remarcabile ale numărului 7, născut din fecundarea numărului 6 de către unitate.AÅŸa cum speciile ÅŸi numerele sînt cuprinse în Inteligenţă, tot aÅŸa sînt sufletele în Suflet.Unele dintre ele nu se desprind niciodată, dar există altele, pe care dorinÅ£a de trupuri ÅŸi de viaţă pămîntească le deturnează de la contemplarea realităţilor superioare.Aceste suflete cad, oarecum, din locul lor de naÅŸtere ÅŸi se lasă prinse în corpuri.Un fel de beÅ£ie le face să-ÅŸi uite originea ÅŸi nu se vor putea elibera din nou decît treptat, aÅŸa cum ne spune Platon, printr-un efort de reminiscenţă pentru a-ÅŸi reaminti ceea ce sînt.Divizarea care separă fiinÅ£ele de unitatea lor primordială devine reală numai în funcÅ£ie de materie (sau hyle), în care intră ÅŸi care le reÅ£ine.In timpul căderii care îl proiectează în corp, sufletul străbate pe rînd toate sferele cereÅŸti ÅŸi dobîndeÅŸte, în fiecare, facultăţile pe care, o dată întrupat, le va exercita: în Saturn, judecata (ratiocinatio) ÅŸi inteligenÅ£a (intelligentia); în Jupiter, forÅ£a de a înfăptui (vis agendi, sau praktikon); în Marte, curajul (ani-mositas ardof); în Soare, capacitatea de a simÅ£i ÅŸi de a-ÅŸi forma păreri (sen-tiendi opinandique natura); în Venus, dorinÅ£ele (desiderii motus); în Mercur, opacitatea de a exprima ceea ce înÅ£elege (hermeneutikon); în Lună, în sfîrÅŸit,putinÅ£a de a creÅŸte ÅŸi de a se hrăni.Cea mai joasă dintre acÅ£iunile divine, aceasta din urmă este ÅŸi cea mai înaltă dintre acÅ£iunile corporale.Sufletul nu o exercită decît cu preÅ£ul unui soi de sinucidere, jnchizîndu-se într-un trupÅ£,'V care ajunge să-i fie aproape mormînt: soma (corp) = sema (mormînt).'Oricît de departe s-ar afla de acunrînainte de originea sa, sufletul omenesc nu este totuÅŸi despărÅ£it de ea.Datorită părÅ£ii lui superioare care este inteligenÅ£a ÅŸi judecata, îşi păstrează o cunoaÅŸtere înnăscută a divinului ÅŸi mijlocul de a-1 regăsi prin practicarea virtuÅ£ilor.AÅŸa cum a arătat foarte bine Plotin, acestea vin în suflet din izvorul divin din care a ieÅŸit ÅŸi el ÅŸi se aÅŸază ierarhic în patru grupe, de la cele mai mărunte la cele mai înalte: virtuÅ£ile politice, adică cele care rînduiesc viaÅ£a activă a omului în sînul cetăţii (prudenÅ£a, forÅ£a, cumpătarea ÅŸi dreptatea); virtuÅ£ile purificatoare, care desprind sufletul de acÅ£iune ÅŸi îl întorc spre contemplaÅ£ie; virtuÅ£ile unui cuget deja purificat ÅŸi capabil de contemplaÅ£ie; în sfirÅŸit, virtuÅ£ile exemplare, care sălăşluiesc veÅŸnic în InteligenÅ£a divină, ca modele ÅŸi principii pentru virtuÅ£ile noastre: „Dacă în InteligenÅ£a divină se găsesc ideile a toate cîte sînt, cu atît mai mult trebuie să credem că în ea se află ideile virtuÅ£ilor.Aici, prudenÅ£a este însăşi InteligenÅ£a divină, cumpătarea se supraveghează neîncetat pe sine însăşi, forÅ£a rămîne aceeaÅŸi ÅŸi nu se schimbă niciodată, dreptatea îşi urmează neclintit lucrarea potrivit cu veÅŸnica lege care o guvernează." Acest text va procura augusti-nienilor din secolul al XHI-lea, Sfîntului Bonaventura de exemplu, formula tehnică a „iluminării virtuÅ£ilor".De altfel, definiÅ£ia pe care a dat-o sufletului i-a permis lui Macrobius să-1 facă accesibil influenÅ£elor divine.Singurele două formule între care se poate alege sînt cea a lui Platon: o esenţă care se miÅŸcă singură, ÅŸi cea a lui Aris-totel: actul sau perfecÅ£iunea corpului dotat cîT organe.Alegerea este importantă, căci hotărăşte asupra problemei nemuririi.Dacă acceptăm, ca ÅŸi Platon, că sufletul este o esenţă automotrice, nu vedem nici un motiv ca ea să înceteze vreodată să mai acÅ£ioneze ÅŸi, în consecinţă, să existe.Lucrurile nu mai stau aÅŸa dacă acceptăm, ca ÅŸi Aristotel, că ÅŸi sufletul, ca toate celelalte, îşi primeÅŸte miÅŸcarea din afară.Dar nu e obligatoriu să se admită acest lucru.DeÅŸi demonstraÅ£ia aristotelică a existenÅ£ei unui prim motor imobil este bună, de aici nu rezultă nici că acest prim motor imobil e sufletul ÅŸi nici că sufletul e în întregime viaţă ÅŸi miÅŸcare.El este sursă de miÅŸcare (fons motus) provenit dintr-o sursă ÅŸi mai abundentă ÅŸi din care ţîşnesc necontenit cunoÅŸtinÅ£e, voinÅ£e ÅŸi chiar pasiuni.Comentariul lui Macrobius este una din numeroasele influenÅ£e care vor impune gîndirii Evului Mediu aceste teme platoniene.O contribuÅ£ie ÅŸi mai eficientă este cea a lui Chalcidius.Evul Mediu a cunoscut dialogul platonian Timaios printr-un fragment al traducerii latine făcute de Cicero, dar, mai ales, prin traducerea lui Chalcidius, parÅ£ială, ÅŸi ea (de la 17 a la 53 c), ÅŸi însoÅ£ită de comentariul inspirat din cel al lui Posido-nius, pe care 1-a îmbogăţit.Chalcidius a fost neîndoielnic creÅŸtin
[ Pobierz całość w formacie PDF ]